POLITICO: Ruleta rusească pentru companiile occidentale care au rămas pe piața rusă

Cu cât dansezi mai mult cu diavolul, cu atât este mai probabil să te arzi.

Investitorii străini au devenit ostaticii lui Putin. FOTO Profimedia

Companiile occidentale care au decis să rămână în Rusia în ciuda războiului împotriva Ucrainei își dau seama cu groază că președintele rus Vladimir Putin și prietenii săi nu mai au mult de pierdut din a le sechestra bunurile.

În ultimele săptămâni, Putin a preluat activele producătorului francez de iaurt Danone și ale fabricii de bere daneze Carlsberg pentru a le plasa sub proprietatea „temporară” a Agenției Federale pentru Administrarea Proprietății de Stat. Este o soartă de care se tem acum mai multe companii occidentale, deoarece consecințele unor astfel de mișcări - sancțiuni și fuga de capital - au fost deja declanșate de război.

„Investitorii străini sunt ca ostaticii lui Putin”, a spus Andrii Onopriienko, care conduce proiectul Leave Russia al Școlii de Economie din Kiev, care urmărește companiile străine care operează în Rusia. „Pentru drepturile investitorilor, este cel mai mare coșmar – și ei nu pot face nimic.”

Eventualii câștigători ar putea fi companiile chineze, al căror guvern are încă o pârghie semnificativă asupra lui Putin și care pot umple vidul lăsat de exodul occidental.

Acele companii occidentale care au rămas se confruntă acum cu o alegere dificilă: să colaboreze cu regimul sau să încerce să plece și să riște să piardă totul. Danone și Carlsberg încercau amândouă să părăsească piața rusă când activele lor au fost confiscate, iar Carlsberg chiar semnase un acord pentru a vinde filiala sa rusă Baltika la sfârșitul lunii iunie.

Într-un ecou al distribuirii post-sovietice a activelor statului către oligarhi, controlul companiilor a fost predat oamenilor apropiați președintelui. Sucursala rusă Baltika a Carlsberg este acum condusă de Taimuraz Bolloev, un prieten apropiat al lui Putin, potrivit presei ruse Izvestiya ; Danone este în mâinile lui Yakub Zakriev, nepotul în vârstă de 32 de ani al lui Ramzan Kadyrov, liderul Ceceniei semiautonome.

Danone a spus că „investighează” preluarea și „se pregătește să ia toate măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile”. Carlsberg a numit mișcarea „neașteptată” și a spus că va „evalua consecințele legale și operaționale ale acestei dezvoltări și va lua toate măsurile necesare”.

Putin a justificat demersurile spunând că, „managementul acestor companii a încercat să facă presiuni asupra cetățenilor ruși”, adăugând că „în general, suntem destul de prietenoși cu acei dintre partenerii noștri care nu doresc să părăsească Rusia”, potrivit agenției ruse de știri Interfax.

Capturarea de către Moscova a Carlsberg și Danone este doar vârful aisbergului: Rusia a preluat „temporar” giganții energetici europeni Uniper și Fortum în aprilie.

„Oricine ar putea fi următorul”, a spus Onopriienko. „Orice companie din G7, de exemplu, sau din G20 – cu unele derogări – ar putea fi următoarea țintă”.

„Gândire plină de dorință”

Rytis Ambrazevičius, care conduce Institutul Baltic de Guvernanță Corporativă și care prezidează Asociația Confederației Europene a Directorilor, consideră că firmele europene ar fi trebuit să vadă acest lucru venind.

„Deteriorarea continuă a modului în care funcționează Rusia era previzibilă”, a spus Ambrazevičius. „Și, totuși, există încă firme și consilii de administrație care, chiar și în acest moment, speră la ceva mai bun”, a spus el, numind această „dorință în cel mai bun caz”.

Companiile care sunt încă în Rusia spun că nu este ușor să pleci. Gigantul francez de construcții Saint-Gobain spune că vrea să păstreze controlul asupra tehnologiei sale. „Activitățile locale funcționează acum la minimum (cu o gamă limitată) și pe o bază de sine stătătoare”, a spus purtătorul de cuvânt Patricia Marie. „Nu închidem sau vindem pentru că nu vrem să dăm tehnologia”.

Compania agroalimentară Unilever a spus că „ieșirea nu este simplă”, așa că deocamdată a decis să rămână în țară. „Este clar că, dacă ne-am abandona afacerile și mărcile în țară, acestea ar fi însușite – și apoi operate – de statul rus”, a spus Unilever. Acele argumente nu-i conving pe activiștii care doresc ca firmele occidentale să iasă din Rusia.

„Cea mai recentă modă este de a spune „oh, este foarte greu să pleci. Ei bine, bineînțeles că este dificil să pleci pentru că, acum, cu cât aștepți mai mult, cu atât Putin devine mai agresiv, cu atât sunt mai puțini cumpărători... iar prețurile pe care le-ai putea obține pentru o companie scad. Deci este o profeție care se împlinește de la sine”, a spus Mark Dixon, care conduce Agenția Moral Rating, un ONG care pledează pentru ca firmele occidentale să părăsească Rusia pentru a-i afecta efortul de război.

„Companiile care nu reușesc să iasă acum își folosesc în argumentație propriul eșec, ceea ce le provoacă dificultăți ca scuză pentru a nu ieși – este o logică circulară completă”, a adăugat Dixon.

Hotel Moscovia

O ilustrare a acestui exercițiu de luare de ostatici este grupul de lucru al companiilor occidentale sau foste occidentale sub egida ministerului economiei rus, care se ocupă de afacerile care doresc să iasă. Din primăvara anului trecut, acest grup de lucru din cadrul Consiliului Consultativ pentru Investiții Străine din Rusia a analizat cererile de plecare, potrivit Onopriienko. Se întâlnește de trei ori pe lună, cu doar o mână de aplicații examinate pe sesiune.

Ironia este că acest consiliu a fost înființat inițial în 1994 tocmai pentru a „îmbunătăți atractivitatea investițională a economiei Rusiei”.

POLITICO a contactat 11 companii occidentale care sunt membre ale acestui grup de lucru. Cei mai mulți dintre ei nu au furnizat niciun comentariu înregistrat și mai mulți au spus că nu mai participă în mod activ.

„Înțelegem că, în general, întreaga platformă a fost pusă într-un „mod inactiv” de la începutul conflictului”, a spus un purtător de cuvânt al Novartis, dar a adăugat că „suntem pe listele lor de distribuție” și „suntem implicați atunci când un grup trebuie să reunească o poziție în industrie pentru a interacționa cu autoritățile de reglementare.”

Pe măsură ce climatul de afaceri continuă să se deterioreze, mulți directori de companii regretă acum că nu au părăsit piața rusă la începutul războiului.

„Cunosc destul de mulți directori care lucrează în consiliile de afaceri încă prezente în Rusia – spun că și-ar fi dorit să fi părăsit țara mai devreme”, a spus Ambrazevičius de la Institutul Baltic.

Dar Dixon de la Moral Rating Agency aplaudă această întorsătură mai întunecată, sperând că va separa și mai mult Rusia de economiile occidentale.

„Faptul că sunt expropriați prin intermediul unui dictator rău este adevărat”, a spus Dixon. „Dar asta nu înseamnă că nu este un lucru bun pe termen lung: ne-am dori ca lumea să fie împărțită între o piață democratică și o piață nedemocratică”.

Vestul Sălbatic al Chinei

O astfel de scindare ar apropia, desigur, Rusia și China. Există unele indicii că acest lucru se întâmplă deja: băncile chineze se deplasează rapid pe piața rusă, conform datelor culese de Școala de Economie din Kiev: Banca ICBC din China și Banca Chinei au crescut cu peste 300% și, respectiv, peste 400% în ultimul an, pe piața rusă. Ar putea avea și mai multe oportunități dacă Raiffeisenbank din Austria și UniCredit din Italia, ambele jucători încă importanți, decid să renunțe și să aleagă să plece/să vândă.

„[Există] un mare decalaj acum pentru companiile chineze care doresc să intre pe această piață, care era dominată de companiile occidentale”, a spus un avocat din domeniul comercial căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi mai liber. „Suntem contactați de companii chineze care desfășoară afaceri în Rusia, uneori în sectorul electronicelor, producătorilor de drone, producătorilor de vehicule electrice.”

„Ne aflăm cu adevărat în fața unor alegeri dificile, deoarece aceste companii nu sunt în mod evident pe lista de sancțiuni – dar, pe de altă parte, contribuie la efortul de război al Rusiei”.